Ziarul lu' perfectu' simplu

Doi medici, două sarcini cu Covid: miracol și tragedie!

26 august 2020. O echipă de șapte cadre medicale de la Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova, condusă de dr. Răzvan Pană (medic primar Obstretică-Ginecologie), a făcut o minune, smulgând din ghearele morții o tânără (confirmată cu COVID-19!) însărcinată în 33 de săptămâni. Bebelușul, un băiețel care a primit nota 9 la naștere, a fost salvat când nimeni nu se mai aștepta. (sursa)

13 noiembrie 2020. O tânără de 36 de ani, suspectă de COVID-19 și însărcinată în 38 de săptămâni, moare într-un mod cel puțin suspect în Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului Clinic Județean de Urgență Craiova, după un chin de aproximativ 10 ore. Ginecologul de gardă, dr. Loredana Țieranu, nu încearcă să salveze fătul.

***

 A ajuns să fie o știre banală moartea suspectă a unui pacient într-un spital românesc… și una și mai măruntă, atunci când sunt salvate, în mod miraculos, vieți omenești. Se pare că presa și opinia publică din România se mai agită doar când tragedia atinge dimensiunea infernului, așa cum s-a întâmplat în cazul incendiului din secția de ATI a spitalului județean din Piatra Neamț.

Unii ar spune că în această neagră banalitate s-ar înscrie și moartea femeii de 36 de ani, aflată în ultimul trimestru de sarcină, tragedie care a avut loc vinerea trecută în izolatorul din Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului Clinic Județean de Urgență Craiova.

Totuși, realitatea este alta!

Dincolo de faptul că moartea unui om, mai ales când are loc în condiții suspecte, nu trebuie să fie considerată un fapt banal, vom încerca să demonstrăm că această tragedie are implicați serioase asupra funcționării sistemului de sănătate publică din Dolj.

 

Drumul către moarte: disfuncționalitățile sistemului și posibile erori umane

Ana Ciocoiu, gravida decedată în Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului Clinic Județean de Urgență Craiova, a fost preluată de o ambulanță de la domiciliul ei din comuna doljeană Perișor și transportată la Spitalul Municipal din Băilești. Aici, femeia a fost consultată și s-au identificat simptome de infectare cu Covid-19, precum și o stare de sănătate deteriorată a pacientei. Având în vedere și dotările medicale modeste ale spitalului, medicul de gardă decide ca pacienta să fie transferată la Spitalul Municipal „Filantropia” din Craiova, care este spital suport Covid-19 pentru Obstretică-Ginecologie.

Spitalul Municipal „Prof. Dr. Irinel Popescu” - Băilești. Sursa: Gazeta de Sud
Spitalul Municipal „Prof. Dr. Irinel Popescu” – Băilești. Sursa: Gazeta de Sud

Apar primele semne de întrebare. Un spital cu pretenții de rang municipal nu deține nici dotările medicale necesare pentru cazuri de urgență și nici personalul medical care să intervină în astfel de situații.Conform informațiilor publice de pe site-ul instituției, în structura Spitalului Municipal „Prof. Dr. Irinel Popescu” Băilești există o Secție de Obstretică-Ginecologie, cu o echipă formată din dr. Văcaru Ion (medic primar și șeful secției), dr. Ilia Bashar (medic primar) și Gherghi Vasile (medic specialist). Din declarațiile făcute presei de Cătălin Zegrean (sursa), iubitul gravidei decedate, doctorul Văcaru Ion i-ar fi recomandat acesteia să nască la Craiova, pentru că la Spitalul Municipal din Băilești nu există posibilitatea asistării la naștere de către un cardiolog. Prezența cardiologului ar fi fost necesară datorită faptului că gravida suferea de hipertensiune arterială.

Anca Ciocoiu și iubitul ei, Cătălin Zegrean. Sursa: Facebook

În documentele publice de pe site-ul Spitalului Municipal din Băilești aflăm că, deși în structura instituției, în Ambulatoriu integrat, există un cabinet de cardiologie, echipa medicală a spitalului nu are în componență un medic cardiolog.

Trebuie subliniat faptul că Spitalul Municipal din Băilești este spital suport Covid-19, în conformitate cu Ordinul nr. 753/2020 pentru modificarea Ordinului ministrului sănătății nr. 555/2020 privind aprobarea Planului de măsuri pentru pregătirea spitalelor în contextul epidemiei de coronavirus COVID-19, a Listei spitalelor care asigură asistența medicală pacienților testați pozitiv cu virusul SARS-CoV-2 în faza I și în faza a II-a și a Listei cu spitalele de suport pentru pacienții testați pozitiv sau suspecți cu virusul SARS-CoV-2. În acest document emis de Ministrul Sănătății, Spitalul Municipal din Băilești, prin Compartimentul Boli Infecțioase, se regăsește pe lista spitalelor care asigură asistența medicală pacienților testați pozitiv cu SARS-CoV-2, în faza I și în faza II.

În noaptea de 12 noiembrie, înainte de miezul nopții, ambulanța ajungea în curtea Spitalului Municipal „Filantropia” din Craiova, pacienta fiind consultată de medicul de gardă de pe Secția  Obstretică-Ginecologie. Surse din spital afirmă că medicul ar fi fost sfătuit să o introducă urgent pe pacientă la sala de operație și să se realizeze cezariana pentru salvarea copilului. Totuși, după aproximativ o oră, medicul primar dr. Lucreția Păun decide ca gravida să fie transferată la Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova, pretextând că situația pacientei este gravă și necesită internarea în ATI.

Spitalul Municipal „Filantropia” Craiova

Ridicăm alte câteva semne de întrebare. Spitalul Municipal „Filatropia” – locația Sărari este spital suport Covid-19 pentru pacienţii testaţi pozitiv sau suspecţi, în conformitate cu Ordinul ministrului sănătății nr. 555/2020. Surse din acest spital spun însă că secția ATI a spitalului este secție non-Covid! Altfel spus, deși unitatea medicală este suport Covid-19, iar criza provocată de numărul tot mai mic paturi în ATI s-a accentuat, această instituție spitalicească nu poate asista în ATI pacienții infectați. Conform informațiilor publice de pe site-ul instituției, secția ATI a Spitalului Municipal „Filatropia” deține un număr de 22 de paturi.

Totodată, trebuie lămurită decizia medicului de gardă care a consultat pacienta: de ce a decis transferul la SCJU Craiova și nu și-a asumat responsabilitatea de a opera de urgență, încercând salvarea copilului prin operația de cezariană?

Conform aceluiași Ordin nr.555/2020, Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova este spital suport Covid-19 pentru pacienţi cu infarct miocardic acut, secţii cu profil unic în judeţul Dolj şi pacienţii gravi care au nevoie ATI.Rezultă că transferul gravidei către SCJUC ar fi fost necesar numai dacă situația acesteia era gravă.

Conform declarațiilor reprezentanților SCJUC, pacienta s-a prezentat în UPU conştientă, cu febră, tuse, dispnee, cu reducerea semnificativă a saturaţiei de oxigen, cunoscută cu hipertensiune arterială, astm bronşic şi obezitate gradul III. Din aceste declarații nu se poate clarifica dacă situația pacientei impunea măsuri medicale de tip ATI. Prin urmare, decizia medicului ginecolog de gardă de la Spitalul Municipal „Filantropia” din Craiova trebuie analizată și clarificată:a fost o decizie întemeiată pe argumente solide sau a fost doar o „spălare pe mâini”, prin pasarea responsabilitității către SCJUC, sub pretextul că situația gravidei este gravă și necesită internare ATI?

După multe ore petrecute prin ambulanță, în pelerinajul către moarte, Ana Ciocoiu și pruncul pe care-l purta în pântec ajung la Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova, imediat după miezul nopții, în jurul orei 00.30. Conform declarațiilor reprezentanților spitalului, din cauza stării generale grave și a suspiciunii cu infecție SARS-CoV-2, pacienta a fost imediat admisă în aria de izolare specifică UPU, unde a fost inițiată terapia specifică şi s-a continuat investigarea în scop diagnostic, inclusiv consultul de specialitate şi recoltare probe biologice în vederea identificării infecţiei cu SARS-Cov-2.

Din acest moment, situația devine și mai bizară, cu consecințe mortale pentru mamă și prunc.

 

Control ginecologic efectuat cu trei ore întârziere

Ana Ciocoiu și pruncul din pântec au intrat în Unitatea de Primiri Urgențe a SCJUC în jurul orei 00.23. Dată fiind situația pacientei și diagnosticul – gravidă în 38 de săptămâni, cu complicații și suspectă Covid-19 –se impunea realizarea urgentă a controlului ginecologic de specialitate pentru a se constata atât starea mamei, cât și a pruncului și pentru a se decide măsurile necesare, inclusiv realizarea operației de cezariană.

Șocant, personalul medical de la UPU a solicitat prezența medicului ginecolog de gardă abia în jurul orei 2.00, adică la o oră și jumătate după preluarea pacientei.Apare întrebarea: de ce medicul de gardă din UPU (din sursele noastre se pare că este vorba de dr. Dăbuleanu Liliana) a solicitat prezența medicului ginecolog de gardă așa târziu?

Zona UPU – SCJU Craiova. Sursa: Nicolae Badea (C) / Agerpres Foto

Deși solicitat în jurul orei 2.00, medicul ginecolog de gardă se prezintă în UPU, abia în jurul orei 3.20. În urma consultului de specialitate, medicul ginecolog decide ca pacienta să rămână în izolatorul UPU. Decizie luată în ciuda faptului că normele interne în vigoare stabilesc ca un pacient în stare gravă să fie transferat urgent în ATI și/sau în sala de operație, chiar dacă rezultatul testului Covid-19 nu a fost încă primit.

De la momentul consultului ginecologic, femeia și pruncul din pântec au rămas pe patul din UPU peste cinci ore. Menționăm că Unitatea de Primiri Urgențe a SCJUC este coordonată de medic-șef conf.univ.dr Rotaru Luciana Teodora, o apropiată a lui Raed Arafat.

Dimineața, în jurul orei 8.30 s-a solicitat intrarea gravidei în sala de operații, probabil pentru naștere prin cezariană. Această solicitare pare a fi un indiciu că medicul ginecolog s-a panicat când starea pacientei s-a agravat brusc. Solicitarea a fost tardivă pentru că, în jurul orei 9.00, Ana Ciocoiu pierde lupta cu moartea și cu indolența medicilor și intră în stop cardio-respirator. La ora 10.30 se întrerup manevrele de resuscitare și se declară decesul.

În această tragedie cumplită, se remarcă un personaj principal, anume ginecologul de gardă din acea noapte fatală: medicul specialist dr. Loredana Țieranu – sora directoarei TVR Craiova și cumnata unui influent membru PSD Craiova – în „pixul” căreia au stat viața și moartea Anei Ciocoiu și a pruncului ei nenăscut.

 

Câteva concluzii sumbre

Înainte de toate, tragedia morții Anei Ciocoiu și a pruncului ei nenăscut demonstrează că sistemul de luptă anti-Covid-19 din județul Dolj este nefuncțional, birocratizat și extrem de prost organizat. Să declari ca spitale suport Covid-19 instituții medicale lipsite de personalul specializat și dotările medicale necesare (cum este cazul Spitalului Municipal din Băilești) este un fel de „aflare în treabă”. Să transformi în spital suport Covid-19 Spitalul Municipal „Filantropia” din Craiova, dar să nu-i amenajezi secția de ATI (cu 22 de paturi!) în secție Covid-19, în plină criză de paturi ATI pentru bolnavii Covid-19, este o aberație care se dovedește a fi criminală. Guvernul este chemat să intervină la Craiova și să rezolve urgent această situație!

O altă concluzie sumbră este aceea că, în aceste zile de confruntare mortală cu pandemia de Covid-19, nu toți medicii sunt niște eroi. Dimpotrivă, se pare că mulți dintre membri personalului medical rămân insensibili la suferința pacienților și, cel mai grav, reacționează cu lașitate atunci când situația le cere să intervină pentru salvarea vieții unui pacient.

Acest „pelerinaj al morții” în care au fost plimbați Ana Ciocoiu și pruncul ei nenăscut este marcat de prezența unor medici care par a fi mai preocupați să găsească justificări medicale sau birocratice, decât soluții pentru salvarea celor două vieți. Medicii știu că sistemul îi protejează. Comisiile de etică, Colegiul Medicilor sunt formate din colegii lor care nu se vor grăbi să adopte decizii dure împotriva confraților de breaslă vinovați de malpraxis.

Într-un astfel de context de o toxicitate criminală, viața pacienților – așa cum a fost și în cazul Anei Ciocoiu și a pruncului ei nenăscut – are o valoare cel mult egală cu spoiala de tuș de pe parafa medicului…

…și uneori nici măcar atât.

Comments

comments

Leave A Reply

Your email address will not be published.