Ziarul lu' perfectu' simplu

O clarificare necesară – Programul Național LIMES și prezența Imperiului Roman pe teritoriul județului Dolj

Studierea și valorizarea vestigiilor arheologice de pe teritoriul României reprezintă un demers atât științific, menit să aducă un plus de valoare vieții academice, cât și unul politic, prin faptul că descoperirile arheologice oferă argumente clare despre formarea și continuitatea poporului român pe teritoriile statului român actual.

Un astfel de demers este Programul Național LIMES, lansat în decembrie 2014, de Ministerul Culturii, dedicat inventarierii și cercetării arheologice a frontierei Imperiului Roman de pe teritoriul României. Programul primit pentru perioada 2015-2017, o finanțare din bugetul Ministerului Culturii.

Acest proiect de cercetare arhelogică își propune să salveze și să valorizeze vestigiile acelor limes-uri romane care există pe teritoriul României. Un limes este o structură militară romană complexă formată din „turnuri, valuri de pământ, ziduri, fortificații de mici dimensiuni, castrele din spatele limesului plasate de regulă la o distanță de circa 5 km față de limes, așezările civile aferente și structurile ne-romane. Castrele sunt asemănătoare, garnizoane ale unor trupe de infanterie mixte și de cavalerie, construite cel mai probabil chiar de către acestea. Pe alocuri valurile de pământ sunt foarte clar vizibile, aflându-se aproape de înălțimea originală, caracteristicile limesului păstrându-se cel mai bine in zona Moigradului (Porolissum).”

Pe teritoriul României au fost organizate provincii ale Imperiului Roman, începând cu provincial Dacia Romana. Din vremurile romane ne-au rămas vestigiile a peste 70 de castre romane, 50 de mici fortificații si mai mult de 150 de turnuri de apărare. La acestea se aduagă alte structuri care făceau parte din sistemul de frontieră, dintre cele mai importante fiind barajele artificiale, în general formate din valuri de pământ, dar și cu zid de piatră.

Programul LIMES a luat în evidență studierea a șapte tipuri diferite de limes:

  • Banat – de la Dunăre in sus – drum imperial supravegheat de castre auxiliare – până la Micia. Este posibil ca în câmpia Banatului să fi existat bariere artificiale de pământ, dar deocamdată nu avem această certitudine. M-ții Apuseni – cunoaștem doar un burgus si așezările din zona auriferă.
  • Bologa-Tihău – zonă de deal – limes complex – turnuri, val, zid, castre, fortificații mici.
  • Tihău-Livezile – asemănător cu cel anterior, nefiind încă identificat val de pământ sau zid de piatră.
  • Livezile-Brețcu (Olt) – zonă montană – castre, turnuri, într-o singură zonă semnalat val (Câmpu Cetății, la 10 km est de castrul de la Călugăreni și 11 km nord de Sărățeni).
  • linia Oltului supravegheată de castre mai mici sau mai mari.
  • Limesul Transalutan – un limes propriu-zis similar cu cel din Britannia si Germania – linie artificială din val de pământ supravegheată de castre mici si mijlocii.

Din acest sistem de frontieră romană de pe teritoriul României, dar din altă provincie romană (Moesia), fac parte și fortificațiile situate în marea lor majoritate pe linia Dunării sau între limesul transalutan și Dunăre.

Programul LIMES se află într-un stadiu neclar de implementare, desi este asumat inclusive prin programul de guvernare al actualei coaliții politice. Probabil că birocrația și unele orgolii personale ale celor implicați au determinat un ritm de implementare lent și confuz.

Surprinzător este însă nu acest ritm lent de implementare, ci faptul că vestigiile romane de pe teritoriul Județului Dolj, aflate în conexiune cu sistemul de limes-uri romane, au fost totalmente excluse de la cercetare în cadrul Programului LIMES. În județul nostru există numeroase vestigii romane, o adevărată rețea militară defensivă care a jucat un rol esențial în protejarea intereselor și prezenței Imperiului Roman pe teritoriul Daciei Romane. Fortificațiile militare romane de pe teritoriul județului Dolj, alături de alte obiective militare romane din Gorj și Mehedinți, au constituit elemente importante ale sistemului de apărare pe care Imperiul Roman l-a ridicat îe teritoriul de astăzi al României, atât în vremea Daciei Romane, cât și după retragerea aureliană.

În Județul Dolj există vestigiile a 5 mari și importante castre romane, precum și a cetății Pelendava, așezare inițial dacică, apoi daco-romană cu un important rol politic, economic și militar în sistemul defensiv roman de la nord de Dunăre: Castrul de la Castranova (Dacia Malvensis), Castrul de la Cioroiu Nou (Dacia Malvensis), Castrul de la Desa (Dacia Malvensis), Castrul de la Plosca (Dacia Malvensis), care face parte din Limes-ul Moesiarum, Castrul de la Răcarii de Jos (Dacia Malvensis), Castrul de la Vârtop (Dacia Malvensis), Cetatea Pelendava (Dacia Romana).

Elementul arheologic cel mai important și care ar impune ca județul Dolj, dar și județul Gorj, să se regăsească în Programul LIMES este constituit de vestigiile limesului Brazda lui Novac de Nord (Zidul lui Constantin cel Mare), care pornea de la gura Topolniței (județul Mehedinți), traversa Oltenia și Muntenia pe sub dealuri până la Mizil și se oprește în masivul Istriței, la Pietroasele, unde există vestigiile Castrului roman de la Pietroasele.

Limesul Brazda lui Novac de Nord a fost construit în secolul IV, de împăratul Constantin cel Mare și reprezintă un important argument în susținerea prezenței romane la nord de Dunăre după retragerea aureliană, din anul 275.

În acest context, considerăm că Programul LIMES trebuie regândit în conținut și implementare prin completarea listei de limes-uri cu limes-urile construite în zona Olteniei, dar și în alte regiuni ale țării, după retragerea oficială a administrației Imperiului Roman din fosta provicine romană Dacia, astfel încât acest program de cercetare arheologică să fie complet și cu o finalitate folositoare statului român și cercetării istorice românești. (VA URMA)

Comments

comments

Leave A Reply

Your email address will not be published.