Ziarul lu' perfectu' simplu

Sârba partidelor – Partea II: păruiala pentru voturile craiovenilor

Apetitul craiovenilor pentru politică este unul relativ scăzut, aceasta este realitatea în cuprinsul căreia s-a desfășurat lupta dintre partidele politice pentru controlul electoratului din Craiova. Un electorat cu o medie de participare la vot de aproximativ 38% (în perioada 2016-2020), cu un vârf maxim de participare de 48,32%, la alegerile europarlamentare din 2019.

Să observăm care a fost evoluția preferințelor politice în rândul cetățenilor cu drept de vot ai Cetății Băniei, în ultimii aproximativ cinci ani.

 

PSD – „La femme fatale” și scădere permanentă a numărului de votanți PSD în Craiova

În 2016, la alegerile locale, din 259.597 de craioveni cu drept de vot, au participat la urne 99.630 (38,38%). Lia Olguța Vasilescu (susținută de alianța PSD-UNPR) obține voturile a 58.479 de craioveni și câștigă funcția de primar al Craiovei cu un procent de 60,92%.

Tot în anul 2016, la alegerile parlamentare (cu o participare la vot, în Craiova, de 40,59% = 101.475 votanți), candidații PSD obțin 50.894 de voturi la Senat (51,82%) și 52.516 de voturi la Camera Deputaților (53,38%).

În 2017, după ce Lia Olguța Vasilescu decide să lase baltă Craiova și pleacă la București, ca ministru, sunt organizate alegeri locale anticipate pentru funcția de primar.

Din cei 254.714 cetățeni cu drept de vot, participă la urne 47.495 (18,6%). Candidatul PSD, Mihail Genoiu obține 19.798 de voturi (42,79%). Observăm două lucruri.

Pe de o parte, craiovenii sunt scârbiți de comportamentul clasei politice, în general și de trădarea comisă de fostul primar, care decide să părăsească orașul, fără să-și onoreze promisiunile făcute în campania electorală și în temeiul cărora fusese aleasă primar.

Pe de altă parte, PSD nu reușește (nu dorește?) să-și mobilizeze electoratul, astfel că Genoiu obține cu 38.681 de voturi mai puțin decât Lia Olguța Vasilescu în 2016. Probabil că liderii PSD Craiova au decis să sacrifice relația cu propriul electorat din Craiova, pentru ca Genoiu să rămână controlabil prin obținerea unui scor mic și care să nu-i permită să lanseze pretenții politice periculoase pentru interesele camarilei de partid.

În 2019, la alegerile europarlamentare, PSD-ul la Craiova continuă să se prăbușească în  preferințele politice ale votantului. Din 253.284 de craioveni cu drept de vot, participă la urne 122.397 (48,32%). Candidații PSD la funcția de europarlamentar reușesc să smulgă votul a 31.484 de craioveni (26,29%). Se observă că PSD pierde votanți, comparativ cu scrutinurile electorale din 2016. Astfel, se înregistrează pierderea a 26.995 de alegători, față de numărul craiovenilor care, în 2016, au votat Lia Olguța Vasilescu. Totodată, se înregistrează pierderea a 21.032 de votanți PSD comparativ cu numărul de craioveni care au votat candidații PSD pentru Camera Deputaților (cel mai bun rezultat) în 2016, la alegerile parlamentare.

La alegerile locale din 2020, din 250.171 de craioveni cu drept de vot, se prezintă la urne 89.419 de votanți (35,74%).

Candidatul PSD la funcția de Primar, Lia Olguța Vasilescu, reîndrăgostită de Primăria Craiova, obține votul a 30.062 de craioveni (34,29%). Se observă o pierdere importantă înregistrată de PSD în rândul votanților: 28.417 mai puțini craioveni care o votează pe LOV comparativ cu scrutinul din 2016. Scăderea procentuală este și ea importantă: peste 26 de procente!

PSD obține 10 mandate în Consiliul Local Craiova, cu voturile a 27.106 craioveni (31,25%), înregistrând o pierdere de peste 26.000 de alegători, comparativ cu 2016 (când s-a candidat într-o formulă comună cu insignifianta filială locală a UNPR).

La alegerile parlamentare din 2020, participă la urne 77.235 de craioveni (31,01%) din 249.050 craioveni cu drept de vot.

PSD obține la Craiova, pentru candidații la Senat, votul a  27.556 de craioveni (36,23%). Se observă un minus de 23.338 de voturi, comparativ cu cele obținute la Senat în 2016 și o pierdere procentuală de 15,59.

La Camera Deputaților, PSD Craiova obține 27.232 de voturi (35,8%), adică o pierdere de 25.284 de votanți față de numărul craiovenilor care au votat candidații PSD la Camera Deputaților în 2016. De asemenea, scăderea procentuală este de peste 17 procente.

Aceste statistici risipesc un mit, anume acela că liderii PSD în Dolj ar coduce eficient organizația. În cifre absolute, dar și în procente aplicate numărului de craioveni care s-au prezentat la urne, PSD a pierdut constant alegători la Craiova. Credem că principalul motiv al acestei „scurgeri” de votanți este modul în care au fost administrate cele două organizații: municipiu și județ.

Starea precară din perspectivă economică, socială și culturală în care se află orașul Craiova reprezintă un alt motiv pentru care numărul craiovenilor care votează PSD este tot mai mic. Un oraș cenușiu, cu arhitectura pervertită de investiții imobiliare dubioase, cu o economie slabă, incapabilă să genereze prosperitate și progres și cu un mediu de afaceri infestat de „firmele de partid”, cu o comunitate universitară controlată de „minioni” din anturajul politic, cu o viață religioasă murdărită de acțiunile imorale ale unui mitropolit controversat.

În concluzie, PSD Craiova este mai degrabă o organizație politică ce și-a asumat sacrificarea doctrinei și transformarea într-o camarilă care a trădat valorile social-democrației moderne europene.

 

PNL – eternul pretendent la „butoanele” Craiovei

În 2016, la alegerile locale, PNL a obținut la Craiova un rezultat submediocru. Candidatul de atunci al PNL la funcția de Primar al Craiovei, domnul Pavel Badea (tatăl actualului parlamentar PSD Iulian Badea… mutatis mutandi!) a obținut voturile din partea unui număr de 12.649 de craioveni (13,18%). PNL obținea 6 mandate în Consiliul Local Craiova, prin votul a 17.722 de craioveni (18,66%).

La alegerile parlamentare din 2016, PNL Craiova obține pentru candidații liberali la Senat un număr de 16.845 de voturi (17,15%) și 16.358 de voturi (16,63%) pentru candidații la Camera Deputaților. Observăm că PNL Craiova își păstrează bazinul electoral, însă, în context, nu vorbim de o reușită, ci dimpotrivă, despre eșecul de a atrage un număr consistent de voturi în plus față de cele obținute la alegerile locale.

La parțialele din 2017, candidatul PNL la scaunul de Primar al Craiovei, domnul Mario Ovidiu Oprea obținea un număr penibil de voturi – 7.512 – adică 16,24% din voturile craiovenilor care s-au prezentat la urne. Se observă o pierdere de 5.137 de voturi, comparativ cu scorul obținut la tentativa lui Pavel Badea din 2016.

În 2019, la alegerile europarlamentare, PNL obține la Craiova 25.454 de voturi (21,26%). Se observă o creștere de 8.609 de voturi față de rezultatul obținut la Senat (cel mai bun rezultat) la alegerile din 2016.

În 2020, la alegerile locale, PNL Craiova obține 21.528 de voturi (24,56%) pentru candidatul Nicolae Giugea – o creștere consistentă de 8.879 de voturi. În Consiliul Local Craiova, PNL obține 9 mandate (cu trei mai multe decât în 2016) prin voturile oferite de 24.972 de craioveni (28,79%) – o creștere importantă de 7.250 de voturi.

Trădarea consilierului PNL Dan Diaconu, care a trecut în tabăra PSD, a cauzat organizației PNL Craiova pierderea unui mandat de viceprimar și deocamdată, a majorității pe care o putea realiza în Consiliul Local Craiova împreună cu USR-PLUS.

Scorul relativ bun obținut la alegerile locale, nu mai este însă confirmat de PNL Craiova la alegerile parlamentare din decembrie 2020.

PNL obține la Craiova, pentru candidații la Senat, un număr de 18.327 de voturi (24,09%). Se observă o creștere oarecum insignifiantă a numărului de voturi față de rezultatele la Senat de la alegerile parlamentare din 2016 (+1.482 de voturi), însă și o scădere importantă față de rezultatul obținut pentru Consiliul Local Craiova, la alegerile locale din 2020 (minus 6.645 de voturi) – (n.n. – am folosit pentru comparație rezultatele de la Senat în 2020 pentru că sunt superioare celor obținute la Camera Deputaților). La Camera Deputaților, PNL Craiova obține 17.794 de voturi (23,39%), înregistrând un număr aproape egal de voturi cu cel din 2016 (când obține voturile a 17.722 de craioveni).

Statisticile demonstrează că liderii PNL Craiova nu s-au străduit (nici) la nivelul orașului Craiova să crească substanțial numărul de votanți. Se pare că situația este convenabilă pentru aceștia: nici scădere prea mare a numărului de votanți (care scădere ar fi pus în pericol poziția lor în PNL), dar nici o creștere prea mare (care ar fi pus în pericol, spun gurile rele, relația ocultă cu lideri din PSD, relație despre care se vorbește cu insistență în cercul celor inițiați în ale vieții politicii din Craiova).

Liderii PNL Craiova, după asemănarea celor de la PSD Craiova, și-au asumat prea puțin valorile doctrinei promovate de partid, adică liberalismului (a se vedea numărul mare de membrii PNL Craiova cu poziții importante în organizație, care trăiesc nu din afaceri proprii, ca orice liberal care se respectă, ci din salarii consistente de la bugetul public!). Totodată, tentativele de obținere a funcției de Primar al Craiovei lasă impresia de neseriozitate, asta dacă privim cu atenție atât la calitate ofertei electorale, cât mai ales, la modul total neprofesionist și superficial în care au fost organizate campaniile electorale pentru acești candidați.

Rămânem cu mirarea că liderii de la nivel național ai PNL, în ultimii 5 ani, nu au intervenit (niciodată!) ca să schimbe situația de la Craiova. O neimplicare bizară… sau nu.

 

USR-PLUS – „tânăra speranță” și marea necunoscută a alianței anti-PSD la Craiova

La alegerile europarlamentare din 2019, USR obține cel mai bun scor la Craiova, devansând partidele vechi (PSD și PNL): 34.943 de voturi (29,18%).

În 2020, la alegerile locale, după eșecul negocierilor cu PNL, candidatul USR-PLUS la funcția de Primar al Craiovei, avocatul Lucian Bernd Săuleanu obține votul din partea a 11.229 de craioveni (12,81%). Candidatul Săuleanu înregistrează totuși, o victorie personală de palmares: plus 5.223 de voturi față de rezultatul obținut ca independent la alegerile pentru funcția de primar din 2017 (însă nu se poate spune clar dacă această creștere se datorează calităților sale politice ori etichetei USR-PLUS sub care a candidat!). Totodată, alianța USR-PLUS obține 5 mandate în Consiliul Local Craiove, prin votul a 12.927 de craioveni (14,91%). Se observă aici o scădere importantă a numărului de voturi, față de europarlamentarele din 2019: minus 22.016 de voturi!

La alegerile parlamentare din 6 decembrie 2020, USR-PLUS obține la Craiova, pentru Senat, voturile a 16.488 de craioveni (21,68%). Pentru Camera Deputaților, USR-PLUS obține 16.697 de voturi (21,95%). Recordul de la alegerile europarlamentare din 2019 nu mai este atins, însă USR-PLUS înregistrează o ușoară creștere a numărului de votanți la Craiova: un plus de 3.770 de voturi față de alegerile locale (raportat la rezultatul cel mai bun, adică voturile obținute pentru Camera Deputaților).

USR-PLUS a dezamăgit o parte din propriul electorat, prin agresivitatea și inflexibilitatea modului în care au gestionat neogocierile (eșuate, într-un final) cu PNL pentru desemnarea unui candidat unic al alianței anti-PSD pentru funcția de Primar al Craiovei. Totuși, USR-PLUS reușește să obțină o prezență importantă în Consiliul Local Craiova (5 mandate), iar evoluția relației cu electoratul din Craiova este una stabilă și pozitivă.

 

AUR-ul care a orbit aproape un mic cartier din Craiova

În 2019, la alegerile europarlamentare, controversatul autoproclamat activist unionist George Simion obține la Craiova un număr 1.491 de voturi (1,25%).

După această tentativă nereușită, George Simion începe organizarea, în teritoriu, a formațiunii politice cunoscută acum sub numele de Alianța pentru Unirea Românilor, sau pe scurt, AUR.

Detalii despre modul în care a fost organizată filiala AUR de la Craiova, inclusiv despre cum a ajuns un sindicalist de profesie să preia controlul filialei, vom prezenta în partea a treia a analizei noastre.

Deocamdată, constatăm evoluția bizară pe care a avut-o, la Craiova, relația AUR cu craiovenii.

La alegerile locale din 2020, pe fondul unui scandal imens declanșat între membri fondatori ai filialei AUR și sindicalistul Ringo Dămureanu, impus de George Simion ca lider al organizației județene, AUR obține la Craiova un număr penibil de mic de voturi: 816 (0,94%).

În doar câteva luni, pe fondul unei agresive campanii politice lansată de George Simion și probabil susținută logistic de o entitate profesionistă (dacă a fost o firmă specializată în marketing politic, dacă a fost un serviciu secret de pe plaiuri mioritice sau de ce nu, din vreo stepă îndepărtată, încă nu se știe!), AUR reușește să se impună în peisajul politic din Craiova.

Marșuri prin zonele aglomerate ale orașului, proteste pe la spitale, „live”-uri bine studiate, din unghiuri care să lase senzația că la acțiunile AUR ar participa sute de persoane și nu 20-30 de persoane, steaguri naționale fluturate-n vânt, lozinci naționalist-populiste agresive etc. sunt metodele din arsenalul electorat al AUR cu ajutorul cărora sindicalistul de profesie Ringo Dămureanu, ajutat și de sindicaliști din subordine, a reușit să-și câștige mult-doritul loc de deputat AUR.

La alegerile parlamentare din 6 decembrie 2020, AUR obține la Craiova 3.941 de voturi pentru candidații la Senat (5,18%) și 3.951 de voturi (5,19%) la Camera Deputaților.

Observăm o creștere importantă a bazinului electoral al lui George Simion (pentru că, de fapt, AUR înseamnă George Simion și nimeni altcineva!) la Craiova: un plus de 2.460 de voturi obținute la parlamentarele din 2020 (calculat în raport cu rezultatul cel mai bun, voturile pentru candidații la Camera Deputaților) față de rezultatul de la europarlamentarele din 2019.

Care este povestea AUR-ului de la Craiova vă vom spune însă în partea a treia a analizei noastre.

(Va urma)

Comments

comments

Leave A Reply

Your email address will not be published.