Ziarul lu' perfectu' simplu

Viitorii baroni locali ai Olteniei: între tinerețe, experiență și traseism politic

Se zice că „Baronul local” s-a născut în Oltenia, mai exact în Gorjul lui Brâncuși, atunci când presa vremii l-a etichetat drept “primul baron local al țării” pe Nicolae Mischie, fost președinte al Consiliului Județean (anii 2000) și lider important al Partidului Social Democrat.

Anii au trecut, ziarele s-au mutat în online, iar pe parte politică a venit și vremea „lupilor tineri”.

Cine sunt ei? Politicieni la prima tinerețe care au “ars” toate etapele ierarhice ale unei formațiuni politice și care au ajuns să ocupe funcții importante în partid. Exemple ar fi prin politica de pe Jiu: Claudiu Manda – europarlamentar PSD și președinte la PSD Dolj, Ștefan Stoica – președinte PNL Dolj, Marius Oprescu – președinte CJ Olt și totodată șef al organizației județene a PSD, Marius Screciu, primar al Severinului și președinte al organizației municipale a PSD, Dan Vâlceanu, deputat PNL de Gorj cu „ADN” social-democrat și președinte al organizației județene a PNL Gorj.

Plecând de la acest schimb de „etichete” (de la „baroni” la „lupii tineri”), în prag de alegeri locale, Republica Oltenia a făcut o analiză a candidaturilor pentru șefia consiliilor județene din cele 4 județe ale Olteniei: Dolj, Olt, Gorj și Mehedinți.

Una dintre concluzii: „lupii tineri” din Partidul Național Liberal, președinți ai organizațiilor județene, fug de luptele de la categoria grea, toți candidații pentru funcția de președinte de CJ fiind niște necunoscuți.

O altă concluzie: PSD a început de câțiva ani să facă schimbul de generații și se pare că-i iese bine mișcarea. Toate județele Olteniei sunt conduse de președinți „roșii”, iar șansele ca partidul să-și păstreze „trofeele” sunt reale. Alianța USR-PLUS dă semne că dezamăgește așteptările propriului electorat. Când vine vorba de candidații Pro România, aceștia par fi cei mai controversați. ALDE se topește PSD, iar PMP-ul lui Traian Băsescu își caută o haină de vreme rea.

Iată candidații, pentru fiecare județ al Olteniei:

Dolj

PSD: Cosmin Vasile, vicepreședinte CJ Dolj

PNL: Gîdăr Alexandru, consilier județean

USR-PLUS: Bratu Silviu, antreprenor

Pro România: Stancu Florinel, deputat ales pe liste PSD

Mehedinți:

PSD: Aladin Georgescu, președinte CJ Mehedinți

PNL: Cristinel Pavel, prefect al județului Mehedinți

USR-PLUS: Laurențiu Ștefănescu, antreprenor

Pro România: Nicolae Drăghiea, fost prefect

Olt:

PSD: Marius Oprescu, președinte CJ Olt

PNL: Ion Voicu, fost comandant al IPJ Olt

USR-PLUS: Fănel Bădici, antreprenor

Gorj:

PSD: Cosmin Popescu, președinte CJ Gorj

PNL: Iulian Popescu, antreprenor

USR-PLUS: Marius Hoară, informatician

Pro România: Alin Văcaru, deputat

Și cum e firesc, astăzi publicăm episodul luptei inegale dintre politicienii care își doresc să conducă județul Dolj, inima Olteniei, în următorii 4 ani. De ce inegală, citiți mai jos!

 

După ani și ani de incontestabilă dominație a lui Ion Prioteasa (PSD), funcția de Președinte al Consiliului Județean Dolj este scoasă pe taraba luptei electorale.

Dacă în istoria politică relativ recentă a Consiliului Județean Dolj, victoria lui Ion Prioteasa era mai mereu evidentă chiar înaintea scrutinului electoral, acum ne aflăm în pragul unei dispute care va fi purtată între mai mulți candidați, dacă nu egali în competențe, garantat posesori ai unor „arme secrete”, mai mult sau mai puțin eficiente, pe care nu vor ezita să le folosească.

Cei patru candidați desemnați de principalele forțe politice locale se vor confrunta pentru a-i convinge pe doljeni că merită această funcție sunt Cosmin Vasile (PSD), Alexandru Gîdăr (PNL), Silviu Bratu (USR-PLUS) și Florin Stancu (PRO România).

Să arucăm o privire peste biografia profesională, cariera politică și competențele manageriale ale celor patru ofertanți.

 

Cosmin Vasile (PSD) – favorit pentru Președinția CJ Dolj

Lista o deschide Cosmin Vasile, care intră în acest război electoral cu prima șansă, candidat susținut de partidul cu cea mai puternică prezență în județ (peste 80 de primari) și înzestrat cu câteva redutabile „arme secrete”.

Absolvent al Colegiului de top „Frații Buzești” din Craiova, licențiat în Științe Politice și de două ori licențiat în Drept, jurist de profesie, Cosmin Vasile, în vârstă de 42 de ani, este membru al PSD din martie 1997 (la acea vreme, formațiunea politică activând sub numele de PDSR). Rezultă că o primă „armă secretă” a candidatului Cosmin Vasile este longevitatea în PSD, „blindată” cu loialitatea față de Partid, o loialitate care nu s-a transformat însă în complicități penale ca în cazul altor politicieni PSD din zone, să le zicem, tentante ale țării.

Aceste informații ne indică și o caracteristică importantă a candidatului PSD: Cosmin Vasile nu este traseist politic, un fapt important, în contextul în care candidați importanți la alegerile locale din acest an pentru funcția de Președinte al CJ Dolj și Primar al Craiovei se dovedesc a fi niște traseiști notorii.

Cosmin Vasile a activat în TSD relativ discret, dar se pare cu suficient succes încât, în anul 2004, să fie desemnat candidat și ales pe listele PSD, în Consiliul Județean Dolj, înregistrând, la acel moment, și performanța de a fi cel mai tânăr consilier județean doljean.

O altă „armă secretă” a lui Cosmin Vasile este experiența practică, reală în activitatea administrativă. Astfel, candidatul PSD a exercitat, neîntrerupt și activ, patru mandate de consilier județean,  fiind cel mai longeviv în funcție dintre consilierii județeni doljeni. S-a specializat, sub un evident mentorat al lui Ion Prioteasa, în implementarea proiectelor europene și derularea activităților de achiziții publice. Totodată, Cosmin Vasile a deținut și funcția de director al Zonei Metropolitane Craiova, din 2012 până în 2016, când – în ciuda faptului că prin proiectele asumate această entitate depășise criza de „formă fără fond” – a fost înlocuit politic cu actuala deputată PSD, Alexandra Presură, protejata conducerii PSD Dolj.

Nu în ultimul rând, funcția de Vicepreședinte al CJ Dolj, i-a oferit candidatului PSD șansa de a-și dezvolta și unele abilități de diplomație și negociere, Cosmin Vasile fiind intens promovat de Președintele Ion Prioteasa în dezvoltarea relațiilor externe ale Consiliului cu parteneri din țară și mai ales, din Uniunea Europeană.

Cosmin Vasile reușește o dublă performanță. Pe de o parte, este declarat candidatul PSD la funcția de Președinte al CJ Dolj (candidatură pe care, de altfel, o merită pe deplin, căci prin plecarea lui Ion Prioteasa la Senat, el rămâne singurul politician PSD local cu experiență evidentă în administrația publică la nivel județean). Pe de altă parte, Cosmin Vasile se impune ca un adversar de temut, atât pentru contracandidații săi din partea altor partide politice, cât și pentru acei colegi din PSD Dolj obișnuiți să dețină funcții în administrația publică nu în temeiul unei expertize profesionale, ci grație unor loialități „de budoar” față de unul sau altul dintre liderii Partidului.

Deși este favoritul luptei pentru Președinția Consiliului Județean Dolj, pe actualul vicepreședinte îl așteaptă o perioadă dificilă, în care va fi chemat să mobilizeze „armata” primarilor PSD din Dolj, să se dueleze politic cu contracandidații săi și probabil, să evite capcane care îi vor fi întinse de unii colegi invidioși pe cariera lui politică lipsită de compromisurile murdare și chiar penale pe care le fac parveniții din partidele românești post-decembriste.

 

Alexandru Gîdăr (PNL) – un profesor venerabil ca „soluție de avarie”

Profesorul Alexandru Gîdăr este un profesionist al catedrei de Istorie în învățământul preuniversitar craiovean. A predat disciplina la mai multe instituții de învățământ din Craiova: Grupul Școlar „Electroputere”, Grupul Școlar „Traian Vuia”, Colegiul Național „Nicolae Titulescu” și a desfășurat o bogată activitate în domeniu.

Pe linie politică, a obținut funcții în cadrul Inspectoratului Școlar Județean Dolj (promovat fiind în vremea PDL-ului). În prezent, profesorul Alexandru Gîdăr este Inspector Școlar General Adjunct al ISJ Dolj, promovat de PNL.

În noiembrie 2019, profesorul Gîdăr a provocat serioase dureri de cap celor din PSD, prezentând public o „piramidă social-democrată” în structura ISJ Dolj. Probe: fotografii cu inspectori ai ISJ Dolj participanți la activitățile politice, electorale ale liderului PSD, Claudiu Manda. La acel moment, profesorul Gîdăr făcea declarații tari, avertizând că PNL va purcede la „depesederizarea” și „depolitizarea” ISJ Dolj. Nu avem informații verificabile cum că domnul profesor Gîdăr, de când a fost numit Inspector Școlar General Adjunct la ISJ Dolj, a reușit să aplice, cu succes, aceste măsuri.

Activitatea candidatului PNL în cadrul Consiliului Județean Dolj este una cenușie, modestă și lipsită de incisivitatea solicitată de faptul că reprezintă un partid de opoziție. Republica Oltenia a publicat o analiză a activității consilierului județean PNL Alexandru Gîdăr (vezi articolul aici)

În sinteză, activitatea de consilier județean PNL a domnului profesor se prezintă astfel:

2016: 3 luări de cuvânt, o absență, 6 ședințe în care a tăcut și a votat.

2017: 4 absențe și 13 ședințe în care a tăcut, a ridicat mâna ori s-a abținut de la vot.

2018: o singură intervenție în plen, 3 absențe și 12 ședințe la care a tăcut.

2019: două intervenții în plenul Consiliului, 4 absențe și 11 ședințe la care a tăcut și a votat.

În prima ședință a anului 2020, candidatul PNL la Președinția Consiliului Județean Dolj și-a reconfirmat prestigiul și a tăcut.

PNL Dolj, măcinat de lupte interne la nivelul conducerii și controlat autoritarist de liderul Ștefan Stoica – defel dispus să renunțe la beneficiile personale pe care i le oferă puterea deținută în Partid – a eșuat în negocierile cu USR-PLUS. Gruparea lui Stoica a acceptat, cu evidentă crispare, candidatura lui Nicolae Giugea la funcția de Primar al Craiovei și l-a aruncat, aproape lipsit de orice „muniție” politică, pe profesorul Alexandru Gîdăr în războiul electoral pentru funcția de Președinte al CJ Dolj. Concluzia: „lupul tânăr” liberal n-a vrut în ringul greilor, preferând să se încălzească pentru Parlamentare.

Candidatura domnului profesor Gîdăr pare a fi mai mult un fel de „participare pentru salvarea onoarei”, decât o asumare deplină, calculată și cu gândul la victorie, a luptei electorale pentru importanta funcție din administrația locală a județului.

Singura „armă secretă”, destul de firavă, pe care o are profesorul de Istorie în acest război electoral ar fi apelul la calitatea de cadru didactic, în speranța că profesorii din localitățile județului Dolj vor simpatiza cu colegul lor și îi vor da votul. Puțin probabil…

În rest, candidatul PNL la funcția de Președinte al CJ Dolj, nu face dovada vreunei expertize în administrația publică și/sau în domenii adiacente. Poate că profesorul Gîdăr este un bun organizator al activității didactice, inclusiv la nivel de Inspectorat Școlar Județean, dar „pălăria” de Președinte al CJ Dolj se pare că este cu mult prea mare pentru dânsul.

 

Silviu Bratu (USR-PLUS) – un fost asistent social al Patriarhiei Române și expert în fonduri UE

Alianța progresistă USR-PLUS – considerată de mulți ca autorul moral al dezbinării Dreptei la Craiovapropune electoratului doljean să-l voteze pe Silviu Bratu ca Președinte al CJ Dolj.

Silviu Bratu este licențiat în Filosofie-Sociologie și are un Master în Managementul organizațiilor publice la Universitatea din Craiova. Din biografia profesională, rezultă că Silviu Bratu este un „oengist”, dobândindu-și expertiza în cadrul activității pe care a desfășurat-o în societatea civilă, dar și în structurile Bisericii Ortodoxe Române.

Astfel, între anii 2004 – 2006 a lucrat ca asistent social la Episcopia Severinului și Strehaiei, din cadrul Mitropoliei Olteniei-Patriarhia Română. Apoi, între 2007 – 2009, în vremea primarului Antonie Solomon, a fost referent cultural la Casa de Cultură „Traian Demetrescu”, această funcție fiind singura legătură a candidatului USR-PLUS cu administrația publică. La acel moment, instituția de cultură din subordinea Primăriei Craiova era condusă de dl. Alexandru Stuparu, un fel de rubedenie mai îndepărtată, se pare că prin soție, spun sursele noastre, cu domnul Silviu Bratu.

Din 2009 până în prezent, Sliviu Bratu lucrează pentru două ONG-uri: Asociația Română pentru Transfer Tehnologic și Asociația Română pentru Industrie Electronică și Software (filiala Oltenia).

Silviu Bratu deține expertiză în accesarea și implementarea fondurilor europene la nivelul organizațiilor neguvernamentale. Această expertiză este de altfel, și singura „armă secretă” cu care se prezintă în lupta pentru Președinția CJ Dolj. Rămâne de văzut, dacă Silviu Bratu va reuși să convingă electoratul că înțelege corect, lucid și eficient diferența dintre un ONG cu 10-15 membri și un Consiliu Județean cu sute de angajați și zeci de entități în subordine și/sau coordonare.

 

Florinel Stancu (PRO România) – un traseist politic care vrea pe scaunul de Președinte al CJ Dolj

Deputat Florinel Stancu, poreclit “Hagi” este un traseist politic. Acesta este un adevăr de necontestat și reprezintă, din păcate pentru candidatul PRO România, trăsătura principală a politicianului Stancu. Între anii 2012-2014, actualul președinte al Pro România Dolj a fost consilier județean din partea PNL. În 2014, părăsește PNL și devine membru PSD, fiind promovat rapid în funcția de vicepreședinte PSD Dolj. În iulie 2019, Florinel Stancu părăsește și PSD-ul, pe motiv că „democrația nu mai caracterizează” acest partid și se înscrie în Pro România, partidul lui Victor Ponta, unde obține imediat funcția de coordonator al organizației din Dolj.

Candidatul Pro România la Președinția CJ Dolj este absolvent al Facultății de Mecanică din Craiova și are un Master obținut la Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor din Craiova.

Stancu deține, cel puțin formal, experiență în administrația publică. Partidele politice cu care a coabitat în cariera lui politică, i-au oferit permanent beneficiile unor sinecuri în diferite entități publice. De la modesta funcție de inginer-șef reparații locomotive, pe care o ocupa la Electroputere, Florinel Stancu a urcat, cu sprijin politic, pe scara funcțiilor publice: membru în AGA a SC Parc Turism Craiova (2008-2012), președintele CA al Societății pentru Lucrări de Drumuri şi Poduri Dolj S.A. (februarie-iunie 2016), președintele CA al SC Avioane SA Craiova (2014-2016), director la „Apele Române”-Sistemul de Gospodărire a Apelor Dolj (2012-2016).

Ales ca deputat pe listele PSD Dolj, în 2016, Florinel Stancu devine membru al Grupului Parlamentar Pro România, din august 2019.

Recent, publicația noastră a scris despre implicarea lui Florinel Stancu, alături deputatul liberal Nicolae Giugea și de greii PSD Stănescu și Ciocan din Olt, în elaborarea unei legi „cu dedicație” în beneficiul afacerilor agricole ale controversatului mitropolit Irineu Popa (vezi articolul aici)

Pornind de la toate aceste informații, s-ar putea spune că „arma secretă” cu care candidatul Pro România vine în lupta politică pentru Președinția CJ Dolj, este capacitatea lui Florinel Stancu de a se adapta oricărei funcții publice oferite de Partid, cât și oricărei doctrine politice. Adaptabilitatea la contexte diferite poate să fie un avantaj major în exercitarea funcției de Președinte al CJ Dolj. Rămâne de văzut însă dacă alegătorii doljeni îi vor oferi mandatul lui Florinel Stancu, candidatul Pro România. Pe de altă parte, meritul lui “Hagi” de a pune piatra de temelie a organizației Dolj a partidului lui Ponta și înființarea a zeci de organizații este de necontestat.

Așadar, parlamentarul Florinel Stancu s-a dovedit un bun organizator, dar și o mână “spartă”, în prag de alegeri, mai multe organizații și unii dintre candidații anunțați făcând „stânga împrejur”.

În finalul analizei noastre, am aruncat o privire și peste „averile” candidaților, acolo unde a fost posibil să le aflăm…

 

Vicepreședintele CJ Dolj conduce 3 mașini

Cosmin Vasile a avut în 2019 un câștig lunar de 12.000 de lei. Deține o casă (200 mp) în comuna Malu Mare construită într-o curte de 500 mp. Tot anul trecut, familia vicepreședintelui CJ Dolj a concesionat un teren în Văideni, județul Vâlcea. Tânărul politician are pe numele său 3 autoturisme: o Skoda, un Volkswagen și o Dacia Daster. Are și datorii la bancă: un credit de 73.000 de lei pe care trebuie să-l achite anul acesta și unul de 45.000 de lei scadent la anul.

 

Deputatul Florinel Stancu, uite banii, nu sunt banii!

Conform ultimei declarații de avere depusă (8.05.2020), deputatul Pro România deține în Craiova, împreună cu soția sa, două apartamente, unul de 108 mp, altul de doar 67 mp, și un teren intravilan cumpărat în 2010, adică pe vremea în care era liberal. Conduce un BMW X 5 fabricație 2014. Cu un câștig lunar de aproape 11.000 de lei, „Hagi” se dovedește un om chibzuit, punând deoparte bani pentru zile negre. Numai la începutul acestui an a alimentat două conturi pe care le are la BRD cu 46.731 euro, respectiv 60.000 de lei.

Ceea ce este curios, în declarația dată pentru anul 2019, Stancu susține că nu a mai realizat venituri din închirierea de imobile. În 2018, parlamentarul a câștigat nu mai puțin de 132.000 de lei din chirii, și cum, în afară de cele două apartamente nu deține alte proprietăți, gen spații comerciale, înțelegem că deputatul și-a închiriat unul sau chiar ambele apartamente (atunci unde dormea când venea la sfârșit de săptămâna la Craiova?), încasând lunar 11.000 de lei-aproximativ 2.344 euro (la cursul din 2018). Bună afacere, plătitor chiriașul! Atunci de ce să renunți la business?! Să mai spunem că în 2017, tot din închirierea de imobile, parlamentarul doljean a adunat puțin peste 24.000 de lei.

 

Profesorul Gîdăr, 6 terenuri și 3 case

Conform declarației de avere depusă la ISJ Dolj, profesorul Gîdăr deține 6 terenuri în localități ale județului Dolj, în suprafețe cuprinse între 506 mp și 337.700 mp, în coproprietate cu membri ai familiei sau alte persoane. Candidatul PNL deține și 3 clădiri (2 case de locuit și un apartament) în Craiova și Șimnicul de Sus, în proprietate sau coproprietate. Când iese la șosea, domnul profesor folosește fie un Renault Clio (fabricație 2018), fie un Audi A4 (fabricație 2010). Domnul profesor Gîdăr declară un venit anual de 57.046 lei (salariul de profesor la Colegiul Național „Nicolae Titulescu” Craiova) și un alt venit anual de 3.000 lei (salariul de inspector la ISJ).

Despre candidații la funcția de Președinte de Consiliu Județean în restul Olteniei, vă vom povesti în episoadele următoare. (VA URMA)

 

Comments

comments

Leave A Reply

Your email address will not be published.